Casa Pasiva

Termenul de ”casa pasiva” se refera la respectarea riguroasa a unui standard de eficienta energetica numit si Passivhaus standard (PH),  in privinta consumului de energie pentru incalzire si racire, a necesarului de energie primara sau a gradului de etanseitate la aer a anvelopei. Prima casa pasiva din lume a fost construita in anul 1991 in Darmstadt-Kranichstein, Germania, si a fost iniţiata de cercetatorul german dr.Wolfgang Feist, promotorul Standardului “Passive House”.

Casele pasive pot asigura un climat interior confortabil, atat vara cat si iarna, fara a folosi o sursa conventionala de incalzire. Incalzirea se face in mare parte mare cu energia generata de soare, de locatari, de functionarea aparaturii electrocasnice, aceasta fiind cu peste 75 -90% mai redusa fata de consumul similar al unei case conventionale, pentru incalzire, respectiv racire. Aparatura electrica din interior trebuie sa fie de clasa energetica A.

Calitatea superioara a aerului este data de un sistem de ventilatie cu recuperator de caldura, aerul proaspat este in permanenta introdus in interior la o temperatura de confort, nu inainte de a fi filtrat de praf, noxe, polen si alti alergeni; acest sistem elimina riscul de aparitie a condensului.
Aerul viciat din spatiile cu umiditate ridicata si cu mirosuri, cum ar fi bucataria si baile, este extras si evacuat din cladire, nu inainte ca acesta sa cedeze caldura aerului proaspat care intra in cladire.

Din punct de vedere constructiv, o astfel de constructie are anvelopa foarte bine izolata termic si este foarte bine etansata, grosimea stratului de izolatie termica a peretilor fiind de 30-40 cm, ceea ce implica o pierdere minima de caldura la nivelul anvelopei casei. Toate elementele exterioare ale unei case pasive sunt bine izolate pentru a atinge o valoare U (coeficient de transfer termic) mai mica de 0,15 W/m 2 K. Ferestrele sunt termoizolante cu trei randuri de geamuri cu emisivitate redusa (Low emission), astfel incat puntile termice in pereti si tamplaria ferestrelor sunt reduse la minimum.

Orientarea optima a cladirii se face in functie de traiectoria soarelui. Fatadele constructiei sunt prevazute cu ferestre mari orientate catre sud, evitand supraincalzirea in timpul verii, dar permitand patrunderea razelor solare in camere in timpul iernii. Pe partea de nord a cladirii se monteaza ferestre de dimensiuni reduse, pentru iluminarea naturala a incaperilor secundare (bucataria, anexele sau vestibulul de intrare).